O fi fost ea mică, dar uneori, necazurile sunt la fel de mari pentru toată lumea, indiferent dacă eşti om sau furnică.
De la acel tragic eveniment, la care am asistat fără voia mea, de câte ori sunt în pridvor la masă, după obişnuitul pahar cu ţuică mai beau încă unul şi pentru pomenirea acelei micuţe nefericite, având însă grijă ca nu cumva să se mai apropie de paharul meu un alt sinucigaş. Vă daţi seama ce reacţie în lanţ s-ar putea produce?
Luând în calcul câte furnici sunt la Telega, dacă n-aş fi atent, aş putea ajunge alcoolic din cauza lor sau poate şi mai rău, doamne-fereşte!
Şi eu mă întreb, de ce s-a sinucis? Poate că se credea pierdută într-o lume tot mai bizară şi vulgară, în care fiinţele delicate şi dedicate pot să sfârşească sub bocancul răutăţii şi răzbunării. S-a trezit izgonită şi decăzută din drepturile fireşti, de mamă? Poate că stăpânul ei a îndemnat-o să-şi pună stavilă chiar şi pasiunii şi dorinţelor?
RăspundețiȘtergere